vineri, 4 august 2017

Recenzie Cand se sfarseste jocul de T Negoita

Imagini pentru cand se sfarseste jocul
Că tot v-am recenzat  ieri,,Contele de  Monte Cristo,,m-am gândit că merge ceva şi azi, ba mai mult, voi încerca sa citesc (cel puţin luna asta) câte o carte pe zi  iar apoi sa o recenzez.


Din ce am găsit pe internet ar fi primul şi ultimul roman al acestui autor,asta plus faptul că a apărut în anii 90 (cum de ştiu asta doar după copertă vă voi spune imediat)sunt elemente sigure că e un roman uşurel,de vacantă ...şi da asa e , e un amalgam de roman poliţist şi dramă destul de ok, dar...
 POVESTEA :
Un tânăr poliţist numit Dan primeşte un mesaj telefonic în care Lil " secretara şefului '" îl înştiinţează că o tânără cetăţeancă pe nume Silvia Marinescu a fost ucisă în propriul apartament  iar cel care descoperă crima este fiul ei aflat în clasele primare, dar asta nu se sfârseste aici, aflăm că şi anchetatorul ei "'de 48 de ani si cu pensia în buzunar" este găsit mort la 1 ,30 dimineata  şi se dovedeşte că ...cretinul sau criminalul a făcut toate astea pentru O BLANA DE NURCA( pun pariu ca aflând asta Agatha Christie ,Arthur Conan Doyle si Rodica Ojog  Brasoveanu se răsucesc în mormânt de ciudă că nu au avut  ei ideea asta )...SI BINE AU FACUT.
Dar până la urmă tipul pleacă de la o premiză bună, nu 
Da , dar continuarea  transformă cartea într-un kitchi memorabil de clişeic.
Un coleg poliţist care e bănuit de crimă,amintiri mai dese decât într-o biografie , trădări în dragoste , neveste care nu sunt ce par şi un poliţai mai bătrân şi atot ştiutor care încearcă să pară haios dar e enervant ,plus transporturi de băutură ilegale şi dolari falsi =o imitaţie ieftină de occidentalism cu prea puţină originalitate  .
La început  am fost tentat să îl compar vechiul serial poliţist ,,Colombo,, dar la final  mi-am dat seama că aventurile urâţelului detectiv  din anii 70 sunt as de trefla pe lângă această carte.
Dar adevăratul  mister de abia  acum începe:
Cum mi-am dat eu seama din ce an e cartea fără să o deshid ? 
Simplu... ca să ne dea mai mult  sezanzatia libertăţii ,editorii români post decembrişti puneau în ilustraţiile copertelor exact ce nu văzusem până atunci , personaje atât de PERFECT DESENATE CA PARCA ERAU LUATE DIN FILME(şi deseori chiar erau) , icoane, maşini străine ,sânge, monştri , crime , nuduri,etc
Eu m-am prins repede de asta având cărti din toate timpurile (1908 -2017), şi înainte să trec la deducţii mai complicate pe baza de ortografie sau modul de tăiere al filelor ăsta era modul meu de a determina vârsta cărţilor.

Nota mea ;2/5

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu